Undeva sus în Nordul ţinutului Svithjod se află o piatră. Are o înălţime ce măsoară mii de kilometri, iar lăţimea este încă pe-atât. O dată la câţiva mii de ani o pasăre micuţă vine la această piatră pentru a-şi ascuţi ciocul.
Când piatra se erodează de tot, o zi de eternitate va fi trecut…
Traducere şi imagine după Hendrik Van Loon ©
Ca un superglue prost sau pur şi simplu expirat de prea mult timp, Sf. Valentin se lipeşte provizoriu în inima îndrăgostiţilor la fel ca un Isus, de Paşte, pentru creştini.
Prea puţin necesar de menţionat că acest fenomen este o scursură americanăcu dinţi comerciali. Departe de asta, acest drum a fost bătătorit de prea mulţi într-atât încât cei care au făcut-o s-au ales cu un creier lucios, în pană de impuls.
De fapt, această zi de 14 din februarie aduce într-o statistică mai multe despărţiri decât în restul zilelor anului – zile care protestează în fiecare înjurătură de 14 feb. Motivele sunt infinite, de la simple cadouri uitate, până la cadouri idioate ce declanşează sentimente de NuNeMaiPrindeVaraÎmpreună; de la dezacorduri etice cu privire la această zi în sine până la dezacorduri cu privire la titlul filmului deja-tradiţional (un preludiu sexual fals ) din seara de paişpe`; iar coada de motive se cască într-un mucenic ce prevesteşte martirajul din martie.
Măcar de-ar fi dusă până la capăt : un Valentin şi o Valentina – un simbol mai sincer şi un model mai clar a ceea ce este şi ce reprezintă o zi; fericirea celor doi prezentată în reclame mari, în desene pe felicitări şi în deschiderea oricărui film rulat –“Valentin şi Valentina vă urează vizionare plăcută şi… atenţie ce faceţi pe sub scaune..hi-hi”, căci Valentin singur, e un biet onanist de performanţă.
În concluzie, nu-l mai mâniaţi pe Cupidon şi acordaţi şi celorlalte zile o şansă!
…deci să lăsăm statusurile single să vină la Facebook şi să se-ngroaşe rubrica matrimonială :`Despre mine` a celor singuri.Amiiin!
Audiţie Roz!
Mulţi oameni au propriile planuri de dietă, iar nutriţioniştii nu sunt de acord mereu cu cel mai bun.Toutuşi ei sunt de acord că tot de pe lista următoare reprezintă o ameninţare pentru corp, dar nişte oameni mai speciali au reuşit să dea peste cap natura şi logica încât au supravieţuit sub nişte regimuri aparent fatale. Iar prin asta mă refer la …
Henry Ford, ca multe alte minţi inovative, a avut şi o parte excentrică.Asta ar putea explica modul cum a reuşit să combine pacifismul neclintit cu antisemitismul şi simpatiile Nazi.
Lucrurile deveneau şi mai ciudate la ora cinei…
Iarbă.
Chiar dacă a fost unul dintre cei mai bogaţi oameni ai timpului, H. Ford nu prea a fost interesat de mâncare.Inventând structuri de maşini el a ajuns să vadă sistemul digestiv uman ca un fel de motor de combustie care avea nevoie doar de … combustibil, şi în cât îl priveşte, acel combustibil era peste tot în jurul său.
Cu logica asta, a decis că nu avea sens să treacă pe la alimentară în timp ce în grădina lui zăcea iarbă fără nicio utilitate.
Ford era prieten bun cu George Washington Carver , un fost sclav ce a devenit un faimos botanist, care era conştient de proprietăţile nutriţionale ale ierburilor, asta în caz de cineva avea stomacul şi demnitatea să le mănânce.Henry Ford era acel `cineva`, aşa că ei doi mâncau regulat sandvişuri umplute cu ierburi obişnuite, smulse proaspăt din pământ şi asezonate cu muştar.
Lemmy Kilmister este liderul trupei Motorhead în vârstă de 66 de ani, o legendă hard-rock adevărată şi un avatar permanent al cotletelor.El reprezintă una dintre puţinele icoane vechi şi adevărate ale rock`n`roll-ului care nu doar încă mai sălăşluieşte pe `tărâmul celor vii`, dar încă mai prestează activ în treaba lor.
Jack Daniels, carne, brânză, droguri.
Lemmy bea cel puţin o sticlă de whisky pe zi, şi face aste de peste 35 de ani.Hrana pe care o consumă este la fel de nesănătoasă : urăşte legumele şi mănâncă în mare parte carne şi brânză, cu ocazionala prăjitură sau biscuite aruncat lângă, administrate într-o manieră „oricând şi oricât vor muşchii mei”.Fumează de la 11 ani.Ia zilnic antităţi considerabile de droguri, de zeci de ani.
Sună ca stilul de viaţă a oricărui rockstar de pe pământ şi probabil că ai dreptate.Dar ce-l deoesebeşte pe Lemmy de restul e sănătatea aparent neclintită.Ficatul său n-are o problemă.La fel şi rinichii.Şi plămânii.De fapt, omul e la fel de sănătos ca întotdeauna – singurele momente când a fost cu adevărat bolnav au fost cele legate de munca pe scenă cum ar fi : infecţiile la plămâni sau deshidratarea.Chiar şi-atunci, el continuă să-şi păstreze programul care ar epuiza jumătate din viaţa unui om.
– Barba lui supravieţuieşte absorbind alte bărbi.-
Explorator, om de ştiinţă, proprietarul unor bărbi extraordinare, Charles Darwin e unul dintre cele mai notorii nume ale secolului XIX. Ai crede că trebuie să iubeşti animalele cu adevărat pentru a le studia atât de mult şi atât de pasionat.Ai avea dreptate.
Darwin chiar iubea animalele.
Dieta :
Întreaga scară a evoluţiei.
– „Oare o maimuţă şi-ar mânca strămoşul? Cu siguranţă că da!” –
Charles Darwin mânca o bucăţică din fiecare şi din orice animal pe care-l descoperea.În timpul studiilor sale la Universitatea din Cambridge el a intrat în Clubul Gurmanzilor, a cărui misiune era să caute să mănânce cât mai multe şi cele mai rare animale.
S-a simţit atât de bine acolo încât atunci când a plecat în America de Sud, a mâncat orice – armadillo („Are gust de raţă”), agouti şi viţel.Stai puţin, viţel? De fapt, era o carne ce Darwin a crezut că este viţel, de fapt acea carne provenea de la o puma.
– „Concluzia mea e : găina! Cu toţii provenim din ea.” –
Nimic nu rezumă mai bine încercarea lui Darwin de a decima fauna sud-americană decât prin entuziasmul sistemului său digestiv pentru Rhea pennata, un animal despre care se ştia că există dar era încă nemân… nestudiat. După săptămâni de urmărire a păsării în stilul secvenţei coiotului Wile vs. Roadrunner, el a renunţat la cercetări şi s-a aşezat la o gustare din magnifica Rhea. Numai ce mâncase jumătate din pasăre când a realizat că mânca o pasăre rară, aşa că a adunat rămăşiţele şi le-a trimis în Anglia pentru a fi studiate.
Darwin nu a reuşit niciodată să se oprească din a mânca animalele ce trebuiau studiate.Din cele 48 de broaşte ţestoase de la bordul navei sale, Beagle, nici măcar una nu a reuşit să scape.
Printre capriciile păcătoase ale lui Mussolini, dictatorul italian şi al treilea braţ, uşor jenant, al axei puterii din al-II lea Război Mondial, era cel puţin un aspect al pesonalităţii sale excentrice ce l-a făcut să pară pur şi simplu adorabil, cu alte cuvinte …
Dieta :
Lapte şi biscuiţi.
În afara imaginii sale de om sănătos, niciodată obosit şi fără niciun viciu sau adicţie, Mussolini trăia cu una dintre cele mai patetice adicţii din istoria omenirii.Apropiaţii spun că suferea de dureri cronice de stomac, iar singura uşurare ar fi fost să bea zeci de litri de lapte.Astfel el a îmbinat laptele cu biscuiţi şi a supravieţuit cu aceasta un an întreg.
E de înţeles faptul că a simţit nevoia să-şi ascundă obiceiul său `lactic` faţă de public.Povestea de suprafaţă îl arăta ca pe un conducător umil, demn care n-avea nici timpul nici interesul de a se avânta în luxul mâncării.
Totuşi, dieta sa i-a dat peste cap sănătatea la fel de rău cum ar fi făcut-o şunca împreună cu Mountain Dew. E ştiut că laptele singur nu poate acoperi o parte echilibrată din piramida nutriţională, şi astfel Mussolini, în anii săi târzii, s-a găsit ţintuit la pat de un ficat inflamat şi constipaţie – lucru ce a dus la formarea de ciocuri de calciu peste tot în intestine.
Astfel, poate pentru prima dată în istorie doctorii săi i-au interzis laptele ca şi cum ar fi fost un narcotic, tactică pe care Mussolini a fost obligat să o accepte.
Tarrare a fost un soldat francez din secolul XVII care avea un apetit nesăţios. Trimis de acasă datorită neputinţei familiei de a-i satisface cantitatea de hrană ce o cerea, el a ajuns să intre în armată revoluţionară franceză, unde a reuşit să-şi croiască un drum în cărţile de istorie pentru că era ciudat într-un mod… special.
Dieta :
Omul mânca animalele vii.
Istoria nu arată exact ce disfuncţii avea Tararre, însă acesta a devenit foarte rapid faimos nu doar datorită apetitului său, ci şi pentru abilitatea de a mânca orice era sau nu era clasificat drept comestibil. Odată, aflat în spital din motive oculte, doctorii au vrut să-i testeze limitele apetitului. Şi… au dat greş în a le afla…
Testul a început prin plasarea unei pisici vii în faţa soldatului. Ce a urmat i-ar fi făcut pe cei de la Protecţia Animalelor să leşine de două ori peste steagurile lor albe. Totuşi doctorii au mers mai departe şi au pus (la dispiziţie) un întreg pet-shop sau tradus de Tarrare – o gastronomie vie, de la şopârle la şerpi până la câini şi ţipari, toate au fost mâncate fără nicio întrebare pusă.
Angajaţii spitalului au început să regrete experimentul în momentul în care apetitul lui Tarrare a început să o ia şi mai tare razna .Pe scurt, cocktailuri din rezervele de sânge şi degustări din cadavrele de la morgă. Când un copil de 14 ani a dispărut din spital, toate acuzaţiile au căzut pe Tarrare, pacientul psihotic cu ochii reci şi morţi, aceasta ducând la izgonirea sa din spital fără drept de a se reîntoarce.
Nu totul legat de el era horror şi cu trimitere la canibalism; `talentul` său a determinat forţele militare franceze să-l folosească pentru a şterpeli documente secrete în stomacul său generos, recuperarea lor având loc la … cel mai oportun moment.
Francis Battalia era un soldat italian nesemnificativ în istorie, cu excepţia unui singur obicei ciudat.
Dieta :
Pietre.
Conform unor martori oculari, ce-i drept din epoca credinţei în dragoni şi zmei, Francis Battalia era un renumit mâncător de… pietre, iar asta nu e o ironie la adresa calităţilor culinare ale soţiei sale.
Înainte de a avea dubii, trebuie să ne amintim că mâncatul de pietre nu e prea răspândit, nevoia de a o face este legată de obicei de lipsa de minerale în corp. Numai că toţi mâncătorii de pietre sunt `pantaloni scurţi` pe lângă domnul Battalia.
Se presupunea nu numai că putea să le mănânce, dar în acelaşi timp acumula şi super-puteri de la ele.Se spune că spăla pietrele cu multă bere, iar după ce le mânca, fundul său era o betonieră care turna la foc automat. Asta ar fi fost extrem de util pe plan militar; până la urmă ce adversar n-ar fi intimidat de asemenea specimen care mănâncă pietre şi cacă nisip.
Împăraţii romani sunt cunoscuţi pentru lipsa lor de moderaţie. Situaţiile tipice din palatele romanilor erau presărate cu ospeţe generoase şi orgii, deseori ambele simultan. Dar toate păleau în comparaţie cu ospeţele Împăratului Heliogabalus.
Dieta :
Chestii pe care nici măcar Imperiul Roman nu şi le putea permite.
-Aceştia sunt băieţii care-şi puteau permite petreceri cu mulţi pixeli.-
Heliogabalus a urcat la domnie la vârsta de 14 ani şi imediat după a început să alerge ca, ei bine, un puşti de 14 ani. Se spune că oaspeţii săi găseau deseori pernuţe cu aer pe scaunele lor . Cât despre mesele sale, Heliogabalus irosea cantităţi ridicole de hrană care ar fi făcut chiar şi pe orice roman să spună : „O salată din când în când sigur nu te-ar omorî.”
În timpul domniei sale de patru ani, el nu a cheltuit niciodată mai puţin de 10 000 de sesterţi (aprox. 1000 $) pe o masă.Drept exemplu, un meniu tipic includea : ţipari de mare umpluţi cu carne de sclav, un porc întreg umplut cu păsări vii şi ugere de scroafă servit cu trufe libiene.
– Mi-e dor de zilele în care vomitam doar de 3 ori la o masă. –
Din diferite motive, a dezvoltat o înclinaţie înspre creiere de pasăre. El mânca creierele : papagalilor, păsărilor migratoare, păunilor şi fazanilor, şi la un moment dat a comandat, asemeni unui zombie excentric, 600 de capete de struţ special pentru consumarea creierului.
Mai mult, a finanţat şi a iniţiat expediţii particulare de pescuit cu scopul de a obţine un tip special de caviar, iar dacă vreodată servea ceva atât de lumesc cum ar fi orez, l-ar fi elevat presărându-i deasupra bucăţele de aur.
Om de ştiinţă din era victoriană, William Buckland a fost prima persoană ce a publicat un studiu ştiinţific despre dinozauri. Pare un vis de copil devenit realitate : studiul dinozaurilor şi impresia că îi călăreşti prostindu-te cu femurul între picioare; totuşi Buckland nu era normal, era de fapt mai nebun decât `o inimă` de sanatoriu, pe care ar fi mâncat-o de altfel dacă ar fi putut.
Dieta :
Câte puţin din fiecare specie, incluzând şi homo sapiens.
Buckland era un om cu o misiune, iar acea misiune era să mănânce câte un element din fiecare specie existentă. Rolul său în Societatea pentru Aclamatizare a Animalelor îi permitea să importe specii din toate colţurile lumii în vederea studierii lor, drept pe care l-a folosit ca pe-o pâlnie pentru gâtlejul său unde au încăput diverse specii care mai de care, acoperind astfel vietăţi de la câini până la pantere.
-„Singurul lucru la care se aclamatizează vietatea asta e : stomacul meu.Şi da, era ultimul exemplar.”-
Şi nu s-a oprit doar la carnea animalelor. În timpul unei vizite la catedrala Sf. Paul, a fost găsit un semn ciudat pe podea. Imediat, o dezbatere s-a lansat spre a se afla cauza acelei pete, moment în care Buckland, în patru labe, a început să lingă acea pată după care a anunţat cu încredere că era urină de liliac.
Totuşi, cel mai deplasat lucru pe care Buckland l-a făcut vreodată, cel puţin înainte să-şi fi petrecut restul zilelor într-un sanatoriu, s-a întâmplat la un dineu găzduit de Lordul Harcourt. Astfel, lordul, conştient de gusturile elevate ale musafirilor, şi-a prezentat într-un mod inconştient colecţia de comori rare, printre care şi inima conservată a împăratului francez Louis al XVI-lea.
-„Vă… vă puteţi întoarce pentru o secundă?”-
Buckland nici măcar nu a aşteptat să o gătească…
1.) Dacă freci cu nucă mobila deteriorată se vor acoperi zgârieturile( Notă : a nu se freca până la deteriorare).
2.) Dacă ataşezi un dres la capul aspiratorului poţi să descoperi lucruri `ninja` de găsit care ţi-au tocit genunchii cum ar fi cerceii sau inelele.
3.) Fie că sunt cu frişcă, ciocolată, accesoriu de cocktail, în castron sau între sâni căpşunile sunt şi vor rămâne delicioase… fără CODIŢĂ!
4.) #$%*^&@#$ şi mulţi nervi se pot ocoli cu mici taguri la toate prelungitoarele de agonie; după, posibilităţile sunt nelimitate B-)
5.) Noi, românii, mâncăm ouă mai ceva decât un dragon de Komodo într-un cuib de crocodil, de ce să n-o facem cu… dragoste (ha-ha).
…e titlul unei cărţi de-a lui Robert Greene . El adună în ea puncte de vedere, de-alungul istoriei, cu privire la `putere` ale unor oameni influenţi cu umbră productivă pe pământ, de la Machiavelli la Sun Tzu. Pot părea rupte din filme cu mafia, sau cu gechician, totuşi acele filme ca şi multe altele s-au tăvălit plini de miere în penele acestor puncte de vedere ce au existat de… mai demult (au inspirat şi…expirat, ceva natural).Malefiic!
Zice aşa :
1. Niciodată să nu-ţi eclipsezi maestrul.
2. Niciodată să nu te încrezi prea mult în prieteni; învaţă cum să-ţi foloseşti duşmanii.
3. Maschează-ţi intenţiile.
4. Vorbeşte întotdeauna mai puţin decât trebuie.
5. Foarte multe depind de repuţaţie.Păstreaz-o cu preţul vieţii.
6. Atrage atenţia cu orice preţ.
7. Fă pe alţii să facă treaba în locul tău dar tu mereu să iei meritul.
8. Fă pe alţi oameni să vină la tine, foloseşte momeală.
9. Câştigă prin acţiunile tale, nu prin argumente.
10. Infecţie : evită pe cel nefericit şi ghinionist.
11. Învaţă să păstrezi oameni dependenţi de tine.
12. Foloseşte generozitate şi sinceritate selectivă pentru a-ţi dezarma victima.
13. Când ceri ajutorul apelează la interesele personale ale oamenilor, nu la mila şi bunătatea lor.
14. Pozează în prieten, munceşte ca un spion.
15. Striveşte-ţi complet inamicul.
16. Foloseşte absenţa pentru a-ţi crea respect şi onoare.
17. Păstrează-i oe ceilalţi în suspans.Cultivă un aer de imprevizibilitate.
18. Nu construi `fortăreţe` ca să te protejezi.Izolarea e periculoasă!
19. Să cunoşti mereu persoana cu care ai de-a face, ca să nu te iei la trântă cu persoana nepotrivită (campion mondial la judo gen, etc.).
20. Nu-ţi asuma o obligaţie faţă de nimeni.
21. Fă-o pe prostu` ca să-l prinzi pe prost.Lasă-te subestimat!
22. Foloseşte tactica predării.Transformă slăbiciunea în putere!
23. Concentrează-ţi forţele!
24. Fii curtenitorul perfect!
25. Re-creează-te!
26. Păstrează-ţi mâinile curate!
27. Ajută-te de nevoia oamenilor de a crede şi instituie un cult personal.
28. Intră în acţiune curajos!
29. Plănuieşte tot până la sfârşit!
30. Arată că tot ce realizezi este fără efort.
31. Controlează alegerile; tu să-mparţi cărţile cu care se joacă.
32. Joacă-te cu fantezia oamenilor!
33. Descoperă slăbiciunea fiecăruia!
34. Fii regal în comportament! Dacă te comporţi ca un rege vei fi tratat ca atare.
35. Perfecţionează arta sincronizării.
36. Dispreţuieşte lucrurile pe care nu le poţi avea, a le ignora e cea mai bună răzbunare.
37. Creează spectacole captivante!
38. Gândeşte cum îţi place dar comportă-te ca ceilalţi.
39. Tulbură apele ca să prinzi peştele.
40. Dispreţuieşte o masă gratis.
41. Evită să te compari cu un om mare.
42. Loveşte păstorul iar oile se vor împrăştia.
43. Lucrează la inimile şi minţile celorlalţi.
44. Dezarmează prin efectul de oglindă.
45. Predică nevoia de schimbare, dar nu te schimba prea mult deodată.
46. Nu te arăta niciodată perfect!
47. Nu trece de nivelul unde ai vrut să ajungi; când câştigi trebuie să ştii când să te retragi.
48. Asumă-ţi absenţa formei!
…sper/poate ai luat ceva din ele! 🙂
”între timp într-un bar de la oraș…”
……………………………………………….
Străbat podeaua lunecoasă,
Bocanci topiți, dar nu îmi pasă,
Storc tot ce-a rămas din boască
Caii bahici să tot pască.
Lumea amețită se învârte
Gravitația… multe lupte,
Pițipoanca-n toc se rupe,
Silicon cu pai în cupe.
Mâna taie fumul acru,
Fond de ten reglat cu șpaclul,
Totuși filmu-acum se rupe
El la ea, sau ea la el
E proiect masiv pe grupe!
X.P. & G.A.
Vei primi un corp.Poţi să-l accepţi sau nu, oricum ar fi e al tău pentru toată perioada.
O să înveţi lecţii.Eşti înscris în şcoala informală numită ”viaţă”.
Nu există greşeli, numai lecţii.Creşterea e un proces de încercări, erori, şi experimentări.Experimentele eşuate sunt la fel de importante în acest proces ca şi cele care reuşesc.
Lecţiile sunt repetate până sunt învăţate.O lecţie va fi prezentată sub multe forme până când o vei învăţa.Când ai învăţat-o, treci la următoarea lecţie.
Nu e un loc mai bun decât ”aici”.Când ”acolo” a devenit un ”aici”, vei obţine un ”acolo” care va arăta din nou mai bine decât ”aici”.
Învăţatul lecţiilor nu se sfârşeşte.Nu este nicio parte din viaţă care să nu-şi conţină lecţia.Dacă eşti viu, înseamnă ca încă mai sunt lecţii de învăţat.
Ceilalţi oameni sunt nişte oglinzi ale tale.Nu poţi să iubeşti sau să urăşti ceva legat de o persoană decât dacă persoana îţi reflectă ceva ce iubeşti sau urăşti care are legătură cu tine.
Ce faci din viaţa ta depinde de tine.Ai toate instrumentele şi resursele necesare.Ce faci cu ele depinde de tine.Alegerea e a ta.
Răspunsurile sunt ascunse în interiorul tău.Răspunsuri la întrebările vieţii se află în tine.Tot ce trebuie să faci e să priveşti, să asculţi şi să ai încredere.
Şi în final… vei uita toate astea.
dacă nu ţâşneşte din tine,
în ciuda oricărui lucru
nu o face.
dacă nu se produce spontan
din inima, mintea, gura şi curajul tău,
nu o face.
dacă trebuie să stai ore întregi
ţintit la monitorul calculatorului
sau pleoştit peste maşina de scris,
căutând cuvinte
nu o face.
dacă o faci ca să
îţi cadă femei în aşternut,
n-o face.
dacă trebuie să stai
şi să rescrii iar şi iar,
nu o face.
dacă e o povară
numai gândindu-te la asta,
nu o face.
dacă încerci să
scrii ca altcineva,
uită de asta.
dacă trebuie să aştepţi
ca să izbucnească din tine,
aşteaptă cu răbdare.
dacă nu izbucneşte niciodată din tine,
fă altceva.
dacă prima dată trebuie să-i arăţi soţiei
sau iubitei sau iubitului sau părinţilor
sau nimănui,
nu eşti pregătit.
nu fi ca majoritatea scriitorilor.
nu fi ca multele mii de oameni
care se numesc scriitori,
nu fi obtuz şi plictisitor şi pretenţios,
nu fi orbit de narcisism.
bibliotecile din toată lumea
au căscat până au adormit
de dragul acestor atitudini,
nu adăuga şi tu.
nu o face.
doar dacă iese din sufletul tău
ca o rachetă,
doar dacă de la a sta nemişcat
ai înnebuni sau te-ai sinucide
sau ai ucide,
nu o face.
când soseşte timpul cu adevărat,
şi vei fi fost ales,
o s-o faci de la sine,
până vei muri
sau până va muri în tine.
nu este altă cale.
şi nici nu a fost vreodată.
…inspirat de Charles Bukovski
Glenn Jones – designer grafic, artist digital şi ilustrator (deşi etc.) din Auckland, Noua Zeelandă de aici şi denumirea brandului său personal Glennz (nz-> Noua Ze..aaşa).El tratează ca freelancer (e şăfu` lui) concepte, proiecte, idei cu o simplitate debordantă şi de succes.
Asta ca idee de făcut despre numele celui care a creat următoarele imagini din slideshow.Am considerat că merită o rostogolire din depărtat în apropiat a ochilor pe ele pentru că datorită fiindcă din cauză că deoarece am zâmbit aproape de icnete de râs când le-am găsit.Sunt sigur că zâmbetul e sigur confiscat şi la tine, haha!
Şii pentru cei apropiaţi de aşa ceva mai jos se urmăreşte, în scurte filmuleţe de 3 minute, procesul procesării.Mai multe filmuleţe howItsMade găseşti la… sugestiile acestora de mai jos (zâmbeşte ştirb).
<< Salut, sunt Slideshow`ul şi am gheaţă între imagini >>
++ Poţi să fa| fa| fa-lău pe acest domn care te-a impresionat şi să vezi Mai Multe pe : F-Book , Twitter, Tumblr, FeedBurner şi Flickr.
Cine iubeşte arta (?) atât de mult ca şi blogul ăsta sigur îi va place şi selecţia celor mai bune lucrări de artă de pe stradă din 2011 făcută.. tot de ei! Artişti cunoscuţi, recunoscuţi sau nu, ei transformă urbanul gri în ceva colorat şi frumos sau cel puţin frumos, la fel cum mucegaiul din cel mai întunecat colţ iese din cabină drept penicilină binefăcătoare.
Să se paraşuteze câţiva şi-n România ori -sugestie- CeAiMăCăSuntDeja să-şi facă un site.
Eu mă retrag acum (miroase deja a spray şi cred că-mi place), şi las un spectacol de cadre care să se uşureze pe vizionare.
Kontraziceri 