Un gălbenuş înfipt în morcov

Lumina era la colţul bisericii printre mercedes-uri cu doişpe clase,

vindea lumânări din stafide – se spune că

şapte minute din  acea zi căldarea scoasă goală era dovadă că

apa se transformase în nimic.

dar să lăsăm asta la o parte,

în cimitir e plin de acţiune,

vreo douăzeci de golani trag un grătar de câteva chintale,

alţii îşi împart generos spirtul cu vreun spirit,

pe când unii se tatonează muşchetăresc, fiecare cu…crucea măsii,

aceiaşi cozonaci cu umplutură de ţânţari zac

plini de o contagioasă sine

făcând constant înţepături la pască

cum c-ar avea o umplutură flască ,

zăresc trei beri cu trei butoaie-n spate,

o fabrică de bere nu departe,

cu moaşte în cazan şi muncitorii în vacanţă,

am fost la stână,

am stat de vorbă cu oile,

după zece minute investeam în şerveţele,

după douăzeci plângeam şi eu cu ele,

berbecilor nu le păsa,

de fapt nu-i interesa nimic,

nici nu existau măcar,

mă rog, pe ici pe colo mai rămâne carne pe grătar.

iar la final.. seh torană unu pahr în viin,

biem, biem da` ce sărbătorim?

un gălbenuş înfipt în morcov.