Zăpezi vechi!
Sorbind din prognoza meteo
În gnoza sa, un Vincent
A gasit deja : urechi!
Natura înfundată stereo.
Trimit iscoadele minţii
Catapulte-n inimă,
Cerşetori fără cauză,
Se comportă ca sfinţii,
Egoism olog, mayasi umiliţi,
Sfârşituri doar de judecată,
Deocamdată minţi goale, oameni mici
Se lasă amăgiţi,
Când vor înţelege vreodată?
Clima e neagră, elanul lor e verde,
Troiene de colinde, iar
Clima decapitată se vinde,
Ne-am vinde si ochii,
Şi-ai zice : „Las`că nu se vede!.”
Codul e roşu, elanul tău e-un zimbru ce plânge.
Ţi se pare normal că ninge,
Da-n partea opusă cam frige,
În stilu` ăsta becul Terrei se stinge,
Stiloul cere cerneală, fără, peniţa se frânge.
Alegi să te prefaci,
Da` stai, opţiunea e obligatorie?
Păi da, ei pun în saci sau
Nepoţii tăi domesticesc o molie.
Catrene clasice,
Le transform în versuri practice,
Motivat ca
Un curcan american deghizat în flamingo,
Vin alb-negru, în gri, color,
Nu-mi pasă că eşti mexican sau gringo,
Îmi pasă că mesteci orbit de la televizor,
Şi înc-ai carii în gândire, amigo!
Fii tu! Lasă muzica să fie,
Doar simte-o!
Eşti om, deci divin,
Iubeşte-ţi aproapele,
Iubeşte-ţi şi firea, părăsind-o.
Priveşte ce frumos eşti,
Observă timpul căci
El observa cum creşti,
Conturează-ţi principii,
Da, ştiu că trăieşti,
Să ai şi excepţii,
Soarbe si excese,
Fii atent dar
Ceştile să nu topeşti!
Mă-ntorc în grota mea acum
Ascunsă-n pături de cristal,
Cu păsări lăfăite-n scrum
Şi greieri conservaţi,
Le iau arcuşul, pana grea,
Încep sa cânt,
Şi grota mea e plină,
Sughiţuri de Tezeu,
Fripturi de minotaur şi coaste de Adam să o susţină,
Frati si surori în litere,
Metaforele-s minereu.
K.
Kontraziceri 