III : Cranii Timpurii

NOI ştim foarte puţin despre primii oameni „adevăraţi”. Nu am văzut niciodată fotografii cu ei. Am săpat adânc în straturi de pământ preistoric şi câteodată am şi găsit bucăţi din oasele lor. Aceste oase stau îngropate printre scheleturile animalelor ce au dispărut de mult tip de pe faţa pământului.

Antropologii ( oameni de ştiinţă erudiţi care îşi dedică vieţile studiul omului ca şi membru al regnului animal ) au luat aceste oase şi au fost în stare să reconstruiască cu o acurateţe apreciabilă cei mai tineri strămoşi ai noştri.

Stră-străbunicul rasei umane era un mamifer urât şi nu prea atrăgător. Era destul de mic, mult mai mic decât oamenii de astăzi. Arşiţa soarelui şi vântul muşcător al iernii i-au colorat pielea într-o nuanţă de maro închis. Capul său şi mare parte din corp, braţele şi picioarele de asemenea, erau acoperite cu un păr lung şi aspru. Avea degetele foarte subţiri, totuşi puternice, care îi făceau  mânile să pară ca cele ale unei maimuţe. Fruntea lui era joasă iar maxilarul era ca unul de animal sălbatic ce-şi foloseşte dinţii atât ca o furculiţă cât şi un cuţit.            Nu purta haine. Nu văzuse foc cu excepţia flăcărilor vulcanilor intermitenţi şi neliniştiţi care îşi revărsau lava şi fumul peste pământ.

EL trăia în negura umedă a pădurilor vaste la fel cum pigmeii din Africa trăiesc astăzi. Când simţea junghiul foamei mânca frunze crude şi rădăcini de plante sau  subtiliza ouă  vreunei păsări iritate pentru a-şi hrăni propriile progenituri. Din când în când, după o vânătoare lungă şi răbdătoare, prindea o vrabie sau un mic câine sălbatic sau poate un iepure. Astfel carnea era mâncată crudă pentru că nu descoperise încă gustul mai bun al mâncării gătite.

În timpul zilei, această fiinţă umană primitivă era în căutare de pradă,  cu alte cuvinte : hrană.

Când noaptea îşi cobora pleoapele pe pâmânt, îşi ascundea soţia şi copii într-o scorbură de copac sau în spatele unor bolovani pe măsură, asta pentru că era înconjurat peste tot de animale feroce iar când era întuneric aceste animale îşi ascuţeau simţurile căutând de asemenea hrană pentru propriii lor pui, şi… erau încântate de gustul cărnii de om. Era o lume în care trebuia să vânezi sau să fii vânat, iar viaţa era foarte nefericită din cauza fricii şi mizeriei care o cuprindea.

Vara, omul era expus razelor arzătoare de soare, iar iarna copii deveneau sculpturi de gheaţă inerte în braţele sale. Când o asemenea creatură se rănea, ( iar vânatul animalelor însemna oase rupte ori glezne luxate ) nu avea pe nimeni care să-i poarte de grijă şi era supus unei morţi oribile.

Ca multe dintre animalele ce împânzesc grădina zoologică în sunetele lor ciudate, oamenilor timpurii le plăcea sporovoiala. Altfel spus ei repetau la nesfârşit aceeaşi vorbire păsărească deoarece auzul propriilor voci le provocau plăcere. În scurt timp au învăţat că pot să folosească acest sunet gutural pentru a-şi avertiza confraţii oricând vreun pericol îi ameninţa, astfel, individul emitea mici ţipăte care erau decriptate sub forma a : „Uite un tigru!” sau „Vin cinci elefanţi”. Apoi grupul mârâia ceva înapoi iar acest mârâit însemna : „Îi vedem!” sau „Hai să fugim să ne-ascundem!”. Şi probabil aceasta a fost originea limbii.

Dar, cum am spus mai devreme, despre aceste începuturi ştim foarte puţin. Omul primitiv nu a avea niciun fel de unelte şi nu-şi construia case. Trăia şi murea făra a lăsa vreo urmă a existenţei sale, cu excepţia unui mănunchi de oase şi bucăţi de craniu. Acestea ne arată că acum multe mii de ani lumea era locuită de nişte mamifere care erau destul de diferite de celelalte animale – ce probabil s-au dezvoltat din alt animal de tip primată ce a învăţat să meargă pe membrele inferioare şi să-şi folosească labele din faţă ca şi mâini – şi care erau cel mai probabil înrudite cu fiinţele ce reprezintă strămoşii noştii de proximitate.

Mult prea puţin cunoaştem iar restul este întuneric.

Traducere şi imagine după Hendrik Van Loon ©

Reclame

Publicat de

kontraziceri

kontrazici sau altădată?

Kontrazici ?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s